love is in the air...

Totul e inimioare si rosu si parfum si fete de indragostiti... Ma simt stresata. Nu ma streseaza dragostea, ma inerveaza atitudinea banala fata de ea. Inca in 19 ani nu am inteles de ce sa iubeste de 14 februarie mai mult, sa fii mai dragut cu persoana iubita, sa-i cumperi cadou pentru care ai adunat bani un an. De ce sa fii mai bun la Pasti si mai vesel la Craciun... Chiar e imposibil sa o faci zilnic.  De ce sa nu-i faci o surpriza pe 13 sau 15, dar nu neaparat s-o scoti in oras pe 14 ca sa vada toata lumea "marea voastra dragoste"...

                                        

Nu condamn iubirea adevarata, urasc falsitatea si toata "organizarea" asta din jur... Oi fi eu mai putin romantica ca majoritatea pamantului, dar totusi nu cred ca sentimentele au nevoie se asa reclama.
Va doresc mai putine cartonase rosii, mai putine cantece de dragoste de Whitney Houston pe peretele de Facebook (alta actiune plina de falsitate: au uitat-o 10 ani si acum hop si o idolizeaza), mai putine cuvinte copiate de pe net, mai putine mms-uri cu imagini de pe google...
                                        
Va doresc multa, multa dragoste veritabila, gesturi sincere, liniste si ca pe data de 15 februarie sa fiti la fel sau mai mult iubiti ca pe 14...

                                                                                                                       (azi fara inimioare aici :D )

Scriu rar

Scriu rar in ultimul timp...defapt nu scriu deloc. Nu e vorba ca nu am inspiratie sau am mai putine momente fericite/ triste, pur si simplu scriu mai rar. Aceasta ocupatie nu mi se pare atat de atractiva, cel putin acum... Candva am zis ca va veni momentul cand ma voi separa de blogosfera. Cred ca se apropie. E un fel de criza ca in viata. Poate acum o conpensez cu alte activitati si emotii.

Nu e un post de ramas bun, fiindca nu plec nicaieri. Eu sunt aici numai ca scriu mai rar... Va veni momentul cand voi scrie iar de prostiile, momentele frumoase, oamenii care ma inconjoara.

Scriu rar... Timpul il impart cu alte ocupatii si oameni. Vreau sa scriu mai des si o voi face. E frumos cand memoria asta uituca a mea pierde din amintiri, da bucatica asta virtuala le pastreaza. Nu promit nimic nimanui pentru ca ce fac o fac pentru mine (dar nu ma intristez cand altii citesc ce fac eu pentru mine :P ), dar voi scriu mai des...