sâmbătă, 28 ianuarie 2012
vineri, 27 ianuarie 2012
duminică, 22 ianuarie 2012
be an optimist :)
Sunt un optimist, cel putin pe jumatate. Ma enerveaza oamenii care considera ca optimistii sunt niste distrati care rad 24/24 ore. Optimismul nu presupune doar zambet, ci e o stare de perceptie a lumii. E un cumul dintre gandire pozitiva, atitudine bazata pe toleranta, incredere in viitor si o dragoste fireasca de viata. Optimistul nu e omul visator care asteapta sa-i cada ceva din cer, ci pur simplu cauta mereu cai pentru a-si "fabrica" fericirea si niciodata, da niciodata nu se gandeste ca totul e terminat, decis si nimic nu se poate imbunatati.
As dori ca toata populatia Terrei sa fie "molipsita" de acesta stare. Atunci va disparea barfa,fiindca oamenii vor avea ce face si nu se vor preocupa toata ziua de ce a facut cutarica, nu va mai fi invidia si incretiturile alea stupide de pe fetele a mii de concetateni. De ce oamenii vor compatimiti permananent, de ce se plang la tot pasul???
Nu-mi place sa ma plang si urasc smiorcaierele altora. De ce trebuie sa te apuci de plans de mila, da nu mai bine sa faci ceva ca sa schimbi situatia. Cum poti sa pretinzi ca nu ai prieteni, daca stai toata ziua in casa, ei la sigur nu cad din pod si chiar nici din Facebook sau Tweeter? Cum sa astepti complimente cand stai in capot toata ziua? De ce doresti o viata vesele cand mutra ta arata ca dupa o gustare cu lamai?
Nimic nu cade din pod! Totul trebuie cautat si obtinut. Optimistul nu e ala care se uita la un pahar gol si asteapta cu bucurie sa-i toarne cineva apa, ci cauta apa fara a fi oprit de banalitati. A trai dupa asa strategie e mult mai greu, decat pare asa din "povesti", fiindca presupune autoreeducare.
Imi place sa gandesc pozitiv si incerc in fiecare zi sa ma rup din coconul asta de om nemultumit.
Va doresc si voua sa puteti privi orice esec ca o viitoare victorie, fiindca la sigur ati invatat ceva , sa nu faceti tragedie din orice fleac si sa va ganditi ca la sigur fiece lucru ce se face/ schimba in viata noastra se face spre bine!!!
As dori ca toata populatia Terrei sa fie "molipsita" de acesta stare. Atunci va disparea barfa,fiindca oamenii vor avea ce face si nu se vor preocupa toata ziua de ce a facut cutarica, nu va mai fi invidia si incretiturile alea stupide de pe fetele a mii de concetateni. De ce oamenii vor compatimiti permananent, de ce se plang la tot pasul???
Nu-mi place sa ma plang si urasc smiorcaierele altora. De ce trebuie sa te apuci de plans de mila, da nu mai bine sa faci ceva ca sa schimbi situatia. Cum poti sa pretinzi ca nu ai prieteni, daca stai toata ziua in casa, ei la sigur nu cad din pod si chiar nici din Facebook sau Tweeter? Cum sa astepti complimente cand stai in capot toata ziua? De ce doresti o viata vesele cand mutra ta arata ca dupa o gustare cu lamai?
Nimic nu cade din pod! Totul trebuie cautat si obtinut. Optimistul nu e ala care se uita la un pahar gol si asteapta cu bucurie sa-i toarne cineva apa, ci cauta apa fara a fi oprit de banalitati. A trai dupa asa strategie e mult mai greu, decat pare asa din "povesti", fiindca presupune autoreeducare.
Imi place sa gandesc pozitiv si incerc in fiecare zi sa ma rup din coconul asta de om nemultumit.
Va doresc si voua sa puteti privi orice esec ca o viitoare victorie, fiindca la sigur ati invatat ceva , sa nu faceti tragedie din orice fleac si sa va ganditi ca la sigur fiece lucru ce se face/ schimba in viata noastra se face spre bine!!!
duminică, 15 ianuarie 2012
ninge!!!
Afara ninge, defapt a nins deja. E doar un picut de zapada, dar si asa albul asta natural ma face sa fiu fericita. Parca nu vroiam eu asa de tare sa ninga, dar cand am vazut fulgii aia micuti m-am umplut de o bucurie copilareasca. Ma face sa ma simt mica si undeva in preajma de Craciun, alaturi de oamenii dragi care acum nu mai sunt cu mine. Mie dor de vremurile alea cand ochii mei vedeau lumea altfel...ufff ce frumos totusi e afara
vineri, 13 ianuarie 2012
joi, 12 ianuarie 2012
EL Radu - I'm With You Now (Eurovision 2012)
Pornim cu dreptul spre a cuceri Europa. Armele sunt gata ))). Un bun prieten, un bun interpret si in general un om bun. Dupa mine piesa e ff buna (nu sunt partinitoare) si sincer as fi extra mandra daca anume ea ne-ar reprezenta tara. O spun sincer, progresul acestui artist l-am vazut si trait adesea zi de zi de aia pot spune sus si tare: merita!!!
Distupati-va urechele cei ce "decideti" si sper ca urmatorul post il facem despre castigatorl Eurovision Moldova!
Succese mari, dragul meu!!! Tinem pumnii.
Mai puteti da click elradu.com si aici
duminică, 8 ianuarie 2012
50 questions that will Free My Mind
7.Are you doing what you believe in, or are you settling for what you are doing?
Nu o sa fiu ipocrita ca sa va scriu ca fac numai lucrurile care imi plac sau in care cu adevarat cred ca merita... Sigur ca as prefera asa, dar adesea nu mi se ofera alternativa. Fac lucrurile care trebuie sa le fac, dar daca vine vorba de alegere atunci fac lucrurile care imi provoaca bucurie si care cu siguranta care provoaca o stare de bine celor din jur (sigur mai fac si cand am un interes opus :p). Ehh cam asa...
8.If the average human life span was 40 years, how would you live your life differently?
Si nu e asa sau ce?!... Puteti sa incercati sa ma convingeti ca viata e traita cu bucurie si la 80, desi oricum nu am s-o cred. Tineretia e nebuna si ne facem sa ne bucuram de aceasta nebunie. Omul cand devine exagerat de precaut sau cu prea mult atasament fata de o multime de persoane nu poate sa-si permita sa faca multe nebunii... Eu cam asa si traiesc...La maxim ce am acum... Eu nu stiu cat e viata mea de lunga si tare nu as vrea ca in secundele alea cand inainte de moarte ne trece viata prin inaintea ochilor sa-mi para rau ca nu am reusit sa fac ceva...
9.To what degree have you actually controlled the course your life has taken?
Cred ca vreo 60%. Avand in consideratie ca mama m-o nascut fara sa ma intrebe, ca de mica cam nu avea pe cine intreba ))), dar majoritatea deciziilor le iau eu acum. Asa ma educat familia mea, de mica mi-a dat posibilitatea sa alec. Nu am fost impusa sa fac ceva anume si cred ca aceasta e tactica corecta. Niciodata nu fac ce mi se spune, sunt genul care trebuie sa dea cu capul in perete (ehh stiu ca nu-i de lauda, dar ce sa fac).
sâmbătă, 7 ianuarie 2012
praf in ochi
In prag de Anul Nou lumea se tine scai de cei din trecut coplesiti de frica ca sa nu inceapa anul viitor singuri... Mai bine il incepi singur dacat sa-l incepi cu deziluzii si nervi... Nu suntem obligati sa facem nimic din obligatie...
Stau si privesc in fata mea...
El statea de minute bune in acel semintuneric al unului local de pe vreo strada mai laturalnica. O astepta. Ea nu intarzia, ea niciodata nu intarzie... lui i place sa astepte ehh. In jur oamenii sunt semiagitati de febra sarbatorilor. Ea intra, parca binedispusa. Niciodata intalnirele lor nu au fost cuprinse de emotii imense, asa ca calmitatea domina si in continuare. Un sarut traditional si se aseaza grabita. Cauta cu ochii vreun chelner...
E obosita de oficialitatea asta imensa. Iti creeaza o vaga impresie ca sunt cunoscuti si nimic mai mult... Gesturile lor sunt bine controlate, discuta de teme banale, parca ar fi doi vecini intalniti in scara. Asta si o inerveaza pe ea...
Discuta cateva banalitati si ea brusc ii zice ca vrea sa intampene Noul An singura, el aproba ceva din capatana fara a fi prea mult mirat si isi continua discursul... Ehh ea ii explica rapid, fara ai lasa vreun moment de respiro, ca nu vede vreun sens intr-o relatie de cafele de seara. E enervata de calmitatea asta excesiva. Niciodata nu a inteles-o, aude doar cei spune si vede doar cei lasa ea sa vada.
Nu se ridica de la masa...ci dimpotriva continua a vorbi ceva in soapta, glumesc, rad. Dupa vreo jumate de ora, se ridica ambii binedispusi si ies. El tace un moment apoi incearca ceva sa-i explice...Ea nu vrea explicatii, ea a vrut pur si simplu a vrut sa lamureasca situatia... Ea a inventat ceva si pleaca singura... Are nevoie sa gandeasca...
Gandeste mult si de aia vede viata perfecta si cand nu e asa nu o accepta. Nu e trista, nici vesela, nici prea meditativa...doar merge. Abia acum intelege ca nu are nici o emotie caracteristica "evenimentului"...
E bine...ea niciodata nu a avut vreo legatura afectiva referitor la el. E mai ciudata...si e bine ca a inteles-o...Putini oameni o cunosc, si inca si mai putini o inteleg. Totusi "intrevederile" alea au fost benefice... A inteles ce vrea (pentru moment :d)!
Stau si privesc in fata mea...
El statea de minute bune in acel semintuneric al unului local de pe vreo strada mai laturalnica. O astepta. Ea nu intarzia, ea niciodata nu intarzie... lui i place sa astepte ehh. In jur oamenii sunt semiagitati de febra sarbatorilor. Ea intra, parca binedispusa. Niciodata intalnirele lor nu au fost cuprinse de emotii imense, asa ca calmitatea domina si in continuare. Un sarut traditional si se aseaza grabita. Cauta cu ochii vreun chelner...
E obosita de oficialitatea asta imensa. Iti creeaza o vaga impresie ca sunt cunoscuti si nimic mai mult... Gesturile lor sunt bine controlate, discuta de teme banale, parca ar fi doi vecini intalniti in scara. Asta si o inerveaza pe ea...
Discuta cateva banalitati si ea brusc ii zice ca vrea sa intampene Noul An singura, el aproba ceva din capatana fara a fi prea mult mirat si isi continua discursul... Ehh ea ii explica rapid, fara ai lasa vreun moment de respiro, ca nu vede vreun sens intr-o relatie de cafele de seara. E enervata de calmitatea asta excesiva. Niciodata nu a inteles-o, aude doar cei spune si vede doar cei lasa ea sa vada.
Nu se ridica de la masa...ci dimpotriva continua a vorbi ceva in soapta, glumesc, rad. Dupa vreo jumate de ora, se ridica ambii binedispusi si ies. El tace un moment apoi incearca ceva sa-i explice...Ea nu vrea explicatii, ea a vrut pur si simplu a vrut sa lamureasca situatia... Ea a inventat ceva si pleaca singura... Are nevoie sa gandeasca...
Gandeste mult si de aia vede viata perfecta si cand nu e asa nu o accepta. Nu e trista, nici vesela, nici prea meditativa...doar merge. Abia acum intelege ca nu are nici o emotie caracteristica "evenimentului"...
E bine...ea niciodata nu a avut vreo legatura afectiva referitor la el. E mai ciudata...si e bine ca a inteles-o...Putini oameni o cunosc, si inca si mai putini o inteleg. Totusi "intrevederile" alea au fost benefice... A inteles ce vrea (pentru moment :d)!
joi, 5 ianuarie 2012
How to Steal a Million
Cineva m-a intrebat de ce prezint doar filme vechi. Pai astea mai "noi" consider ca au destul PR si sincer cred ca anume filme de astea "vechi" (defapt nemuritoare, dar ma rog unii asa le zic ) merita sa fie vizionate mai des ;)
E o super comedie romantica cu multe elemente clasice. Sincer, dupa mine e un film simbol in care dragostea si binele triumfa. Abunda in elemente de comedie care si pe cel mai pesimist om il face sa rada in hohote. Un film de 45 de ani (1966) care cucereste orice varsta, iar asa ca tips pentru fete: Audrey Hepburn e fantastica si ca de obicei fff fashion.
Scurta descriere:
Actiunea se petrece in Parisul anilor '60, unde un faimos colectionar de arta, Charles Bonnet, isi imprumuta cea mai faimoasa piesa a colectie sale unui prestigios muzeu din Paris, fara a banui ca acest lucru i-ar putea fi fatal, deoarece pe langa a colectiona opere de arta el mai are o mare pasiune in viata si anume de a falsifica faimoase opere de arta... In incercarea de a-si salva tatal de la dezastru, Nicole, fiica lui, intentioneaza sa fure statuia inainte ca aceasta sa fie testata. Pentru acest lucru ea apeleaza la serviciile spargatorului profesionist Simon Demott ...dar lucrurile se complica...rezultatul, o comedie romantica de foarte mult bun gust.
inspired by cinemarx.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)