Analizam zilele astea niste "situatii de viata" si ma gandeam ce frumos e la
inceput: flori,sarutari,emotii,cuvinte pline de patos si pe urma se calca in picioare unul pe altul.Oi fi eu poate retardata sau nu mai stiu cum,dar nu-mi intra in cap cum poti sa iubesti o persoana sau sa pretinzi sa o iubesti si apoi sa faci tot posibilul ca sa se simta penibil si sa nu-si poata traii viata mai departe.Nu pot pricepe cum e sa fii cu o persoana,sa ajungi sa o cunosti,sa stii cei place,cei provoaca fericire,ce poate sa o faca sa planga,sa-ti increditeze toate "secretele" si dupa asta sa folosesti "cunostintele" astea ca sa-i provoci durere,pentru ca asta e intentia...Nu stiu poate se face asa: "Uite-te ce fine era cu mine,si ce rau tii singura" sau ce...De ce oamenii cred ca persoanele de alaturea nu am memorie proprie si nu tin minte ce a fost frumos pentru ei...
Ooo si o alta parte e astea...ma duc acasa si ma pun "Single" ca nu cumva sa scape cineva "evenimentul",sa aiba lumea ce barfi,da si cand vad pe strada prieteni de al ei/lui trec strada,doar nu o sa vorbesc cu "tabara inamica" nu?!..
Ufff si pana la urma vine un alt "imbecil "/ "proasta" in viata ta si iar totul de la capat...all are alike only looks different (inspired by T.A.) ))
Hai sa ramanem oameni!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu