Am avut o saptamana nebuna...Nebuna a fost si mintea mea...Gandurile se perinda in minte,nu incap in ea.In ultimul timp ma gandesc la toate si la nimic.Sunt multe ganduri,ma incurca si ma inerveaza.In fiecare zi ma gandeam sa scriu...dar de ce sa scriu oricum putin vei intelege din aiureala asta de cuvinte...niciodata nu ai asteptat pana la capat ca sa intelegi...dar scriu pentru mine.Eu voi citi si voi intelege si voi rade,pentru ca nu ma ras demult.Nu-mi place starea aceasta cand optimismul meu se apropie de valoarea zero...Mhh nu-mi plac asa situatii...ajung sa cred ca e vina mea si eu in stare "normala" nu pot sa gandesc asa :))...Uneori simt ca situatia asta ma inhiba...vreau sa ies si o voi face pentru ca sa sunt eu si daca nu ai stiut-o de acum vei stii:)).E bine sa stim...
Insa de cateva zile starea mea de eritabilitate dispare...lucrurile revin la normal,asa cum trebuiau sa fie...Acum vorbesc cu un om megaoptimist care imi "impune" teorii mai speciale de viata...Mhh ascult...chiar vreau sa le inteleg si sa le urmez...Viata mea merita o "curatenie de Pasti"...am maturat,dar a mai ramas de lustruit...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu